Raspuns la un articol din The Times

Raspuns la un articol din The Times

de Grigore Alexandrescu


Jurnalul The Times in numarul sau din 13 fevruar coprinde un articul foarte injurios pentru natiunea noastra. El zice ca "moldo-romanii atat prin pozitiune cat si prin capacitate nu sint in stare a juca un rol independent in Europa; ca noi insine sintem un material care poate intra in constructiunea zidirii altor imperie, dar care nu are taria si soliditatea ca sa stea in picioare de sinesi; ca boierimea este luxoasa si imorala, incapabila si fara sentimente de patrie; ca preotii nostri, saraci si neinvatati, sint toti in slujba Rusiei si se uita la tar cu un respect religios; ca taranimea noastra este o clase lipsita de elementele de instructiune si fara speranta sau pas de vreo schimbare in soartea sa cea degradata. Prin urmare ca nu sintem primitorii de libertate si nationalitate si ca aceasta populatiune corupta si neinvatata nu poate fi altceva decat instrumentul Rusiei".
De am raspunde la aceste barfiri, am da banuiala ca ne temem sa nu faca vreo imrpesiune desfavorabila asupra oamenilor de stat si publicistilor europiani. Dar cand puternicii imparati si reprezintantii lor ne socotesc vrednici de o soarte mai buna, cand barbatii ca Saint-Mare Girardin, Quinet, si altii dovedesc ca in poporul roman se gasesc toate eelmentele unei fericite regenerari, cand toti streinii de distinctiune ce ne au vizitat au marturisit in favoarea bunului-simt si a inteligentei acestui popor, este un lucru vrednic de mila a vedea pe un necunoscut, care se pare a nu avea cea mai mica stiinta de istoria noastra, sustinand ca cinci milioane de oameni cari, in curs de mai multi seculi, si-au pastrat prin toate greutatile timpilor de barbarie si de invaziuni, limba, legile, obiceiele strabune si nationalitatea, nu pot fi vrednici de libertate si nu pot sluji decat ca material de zidarie pentru alte imperie. Dar de ar fi fost astfel, zidirea s-ar fi savarsit de mult, caci nici ocaziunile, nici incercarile de fara nu au lipsit; apoi daca aceasta nu s-a facut pre vremile cand dreptul natiunilor erqa mai putin cunoscut si mai putin respectat la Europa, nu se inseala oare autorul articulului crezand ca astel de cirpeli de zidarie se pot face acum? Nu sint in mijlocul Europei state mai mici decat ale noastre, dar independinte si suverane, pe cari nici pozitiunea, nici capacitatea nu le-ar scuti de a fi inghitite, daca Puterile celei mari nu ar chezasui drepturile si neatirnarea lor/ Cat pentru ceea ce zice de necapacitatea si coruptiunea unei clasi a sotietatii, noi nu recunoastem dreptul a o apara, desi am putea cita exceptiuni onorabile, zicem numai ca aceste vitiuri tot nu sint ing radul in care era odata multe parti ale lumii civilizate, atunci cind era o rusine pentru un nobil a sti sa scrie si sa citeasca; cind circiumele era locurile de adunare ale cavalerilor de distinctiune, si duelurile si aventurile scandaloase, titule de recomandare. Daca preotii si taranii nostri sint neinvatati, aceasta provine din pricina nestatorniciei guvernelor acestor tere, si efectul va peri deodata cu cauza. A imputa insa clerului nostru ardoarea pentru rusi si poporului lipsa dorintei de a-si schimba soarta , aceasta nu cere refuzare, caci pentru simpatii, Europa le cunoaste, iar pentru aspirari este stiut ca de cate ori o raza de speranta a lucit in ochii romanilor, ei totdauna au fost gata a profita de dansa. Apoi ce alta natiune in gradul de civilizare a natiunii romane, si in imprejurari ca acelea cari au zguduit o mare parte a Europei in anii trecuti, ar fi aratat mai multa moderatiune, mai mult spirit de ordine decat aceasta? Nu este o natiunea vrednica de o soarta mai buna? Ne place sa credem ca articulul injurios de care vorbim nu este scris de un adevarat fiu al liberei Anglie, si ca nici guvernul, nici natiunea anfla nu-l poate aproba, mai ales ca chiar in presa angla aceste tere au gasit nobili aparatori, precum este jurnalul numit The Press, care se zice ca in opiniunile sale puternice n-a variat asa de des ca unii din confratii sai.
De publicam aici acel articul, care trebuie sa mahneasca pe multi romani, o facem numai ca sa le aratam ca sint inca jurnalisti cari ne tagadyesc orice sentiment de nationalitate; si ca de la noi atarna de a desminti prin purtarea noastra, in imprejurarile grave de acum, asemenea acuzari; si ca numai spiritul de infratire si o statornica vointa ne vor arata vrednic de simpatiele acelora ce ne au aparat cu caldura cauza si de buna vointa a marilor Puteri, cari, intr-un spirit de echitate si de dreptate, au luat asupra-le a ne asigura viitorul.

Concordia, 23 februarie 1857





Raspuns la un articol din The Times


Aceasta pagina a fost accesata de 1411 ori.
{literal} {/literal}