Vulpea liberala

Vulpea liberala

de Grigore Alexandrescu


Vulpea fara-ncetare
Striga in gura mare
Ca de cind elefantul peste paduri domneste
Trebile merg la vale si lumea patimeste.
Ca este nedreptate
Sa va sa cheltuiasca
Veniturile toate
Pentru masa craiasca.
D-acestea elefantul, cit a luat de stire,
Temindu-se, cu dreptul, de vreo rasvratire,
Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise,
O invita la curte, o-mbratise si-i zise:
"Am aflat, jupineasa, ca ai mare talent.
Voi sa te pui in piine;
Si incepind de miine
iti dam cu multumire,
Ca un semn de cinstire,
Al gainilor noastre intins departament.
Cauta-ti bine traba!"
-"Pe seama mea te lasa",
Raspunse oratorul si, sarutindu-i laba,
Se intoarse acasa.
in ziua vitoare,
Vulpea ca totdeauna veni la adunare;
Dar insa oblojita, pe sub barba legata,
Si cu un lipan mare la cap, infasurata.
"Ce ai, de esti asfel? o intrebare toate.
-"imi e rau de aseara, imi e rau cit se poate,
Si cu trebile tarii sa malasati in pace.
Craiul stie ce face;
El nencetat gindeste la al obstii folos.
Adio! sunt bolnava; m-am inecat c-un os."

Cunosc multi liberali, la vorbe ei se-ntrec,
Dar pina in sfirsit cu oase se inec.

1842




Vulpea liberala


Aceasta pagina a fost accesata de 1372 ori.
{literal} {/literal}