Fluturele
de Grigore Alexandrescu
Cu primavar-a naste, cu roza ei sa moara,
In unde de lumina cu zefiri a-nota,
Pe flori a se da-n leagan c-o aripa usoara,
De aer, de miroase, senin a se-mbata
De praf a sale aripi de june sa clateasca,
Sa zboare ca suflarea la bolta cea cereasca;
A fluturelui astfel e soarta de iubit.
El este ca dorinta ce-n veci nu se asaza,
Nemultumit de toate, din toate vrand sa vaza,
Se duce s-afle-n ceruri placerea ce-a dorit.
LeMartine
Fluturele
Aceasta pagina a fost accesata de 2090 ori.
