Unei necunoscute moldovence
de Grigore Alexandrescu
Care mi-a cerut versuri
De vreme ce iti palce a tarii poezie,
Prin calitati alese crez ca te osibesti,
Crez ca ai eleganta si-n suflet armonie,
Misterioasa limba a silfilor ceresti.
Sa zice insa, doamna, ca esti si mult frumoasa,
Nobila-n sentimente, in spirit gratioasa,
Dar vai! nu sunt perfecte fiinte omenesti;
Caci se mai zice inca (si foarte rau imi pare)
Caci langa toate-acestea au si un defect mare,
Ca, sclava datoriei, numai un om iubesti.
10 iunie 1857
Unei necunoscute moldovence
Aceasta pagina a fost accesata de 2000 ori.
