Satira contra lui Eliade

Satira contra lui Eliade

de Grigore Alexandrescu


1.
Cine e-acela care viseaza
Atatea proaste, mici secaturi,
Si vrea de inger lumea sa-l creaza
Ca ne vorbeste ca din Scripturi?

2.
Acesta este nea Ionica,
Care se crede si satiric;
O mica iasma, un nas de pica,
Vapsele multe nu voi sa stric.

3.
Eu in credinta zambesc de mila,
Cand vaz atatia oameni cinstiti
Cum ca de dansul nu le e sila
Si ca de vorba-i sunt amagiti.

4.
Din vreme-n vreme la ceruri cata,
In sus trimite cate-un suspin,
Inima-i insa cea necurata
Al vicleniei poarta venin.

5.
Parca cu sfintii el se rudeste,
De constiinta-l auzi vorbind
De porunceala lacrami gaseste,
Nimicnicia lumii jelind.

6.
Fanfaronada i-e sentimentul,
Om de nimica si ticalos;
Crede ca singur are talentul,
Si ca e lumii prea de folos.

7.
La pavilionul de la campie,
Unde azi este al sau Parnas,
Sa-ti povesteasca o poezie,
Din drum te-ntoarce cu mare glas.

8.
Si rpecum zice un poet mare,
Ce intr-o vreme eu am citit,
D-ale lui vorbe n-afli scapare,
Nici in altarul cel mai sfintit.

9.
Amorezata-i muza-nsuflata
Ii dete cheile frumuseti
Si la tot pasu-n sila-ti arata
Dup-a lui voie mii de tandreti.

10.
Dar vai d-acela care-ndrazneste
Sa ia patenta de autor,
Cand sarmanutul n-o iscaleste
Bietul Apollon de la Obor.

11.
Defaimari multe are s-auza,
Are sa treaca de nenvatat,
Caci din gresala smerita-i muza
La cea batrana nu s-a-nchinat.

12.
Apoi e inca viteaz din gura,
Dueluri spune cum c-a avut,
Insa rivalii, cum el se jura,
Sa-i dea-mpotriva nu au putut.

13.
Deschizand ochii, viteazul spune
Ca heruvimii fug d-a lui frica,
C-au statut zile de aur bune,
Si alte lucruri chiar de nimica.

14.
Dupa aceasta parca sa-soara,
Parca e tata si norocit;
Pe urma viata-i pare amara,
Parca defaima tot ce-a iubit.

15.
Ba chiar fiinte nevinovate
Care de dansul nici nu gandesc,
Cu vapseli negre si-ntunecate
Incondeiate sa pomenesc.

16.
Apoi vicleanul, vrans sa ne-nsale,
Zice ca visul care-a visat
Este din scrieri orientale,
Ce un prieten lui i-a narat.

17.
Parca sunt lucruri asa-nsemnate
Care la altii s-a mai intamplat;
Sunt chiar vedenii pe ceas schimbate
Ce n-au in ele nimic sarat.

18.
Patriot este plin de-nfocare,
D-al omenirii arde amor,
and chiar pe tata cu-ncredintare
In targ l-ar vinde p-un mic favor.

19.
Zice ca lira el nu si-o-ntina,
Nici ca tamaie el la palat,
S-apoi lui Dobre acum sa-nchina,
Cat putin vremea s-a mai schimbat.

20.
Laude astazi, maine defaima;
N-are nici cinste, nici caracter,
Si heruvimii, coprinsi de spaima,
Cand el ii cheama, s-ascund in cer.

21.
Dar pe morti oameni cand ii injura,
De el in contra sunt laudati,
Si a lui pana cu o trasura
In rai ii baga necercetati.

22.
Acesta este, sa-i dam dreptate;
La ce se cade, il veti cinsti;
Caci eu pe dansul, sa ma crezi, frate,
Si d-ar fi-n groapa, nu l-as iubi.

(1836-1838)




Satira contra lui Eliade


Aceasta pagina a fost accesata de 894 ori.
{literal} {/literal}