Scrisoare catre Ion Ghica (8 februarie 1857)

Scrisoare catre Ion Ghica (8 februarie 1857)

de Grigore Alexandrescu


Iubite prietene!
(8 febr. 1857)


Asta seara la 8 fevr., sazand vetrii mele in fata focului, mai recitii o data scrisoarea ta din 6 ghenar la care, dupa obiceiul meu, ma tot leneveam a raspunde. Ma oprii si ma gandii mult asupra randurilor unde zici ca pozitia, sau dispozitia, puterilor celor mari este astfel incat ar sacrifica pentru placerea Austriiii pe un om or de cate palme ar fi luat in frunte. Aceasta nu-mi placu sa o iau a la lettre, caci, printr-o consecuenta naturala mergand de la oamei la lucruri, ar trebui sa desperam de orce bine pentru tara noastra. Apoi, desi fermanul pentru convocarea divanurilor sa pare amenintator, Monitorul de alta parte ne asigura despre unirea tarilor, si acest punct odata dobandit, poate avea mari consecuente: ramane numai sa vedem ce influente vor prezida la alegeri. Cat pentru ceea ce te priveste in parte, te insali daca crezi ca partidele te-au lasat in pace cu caimacamia: chiar in zilele acestea tircula vorba ca vii insotit de zece mii de turci; si aceasta pe temeiul unei scrisori de la Paris, scrisa de unul din marii patrioti, poate si pretendanti, care voieste, negresit, sa te popularizeze cu chipul acesta! Atat este de adevarat ca ei au convicsia ca daca vom ajunge a avea o alegere care sa nu fie marginita in cercul vechilor candidati, sansele vor fi pentru dumnealor, desi au mantuit patria la 48.
Nu stiu daca ai vazut pe acolo protestul boierilor, care, pentru intiasi data protestez pentru drepturile tarii, calcate, dupa cum zic,  in persoana d-lor, in vreme ce li se acorda un drept care nu sa da nici unei alte clase, adeca de a se alege in judetele unde au proprietati, fara a fi domisiliati acolo, lucru foarte trist, in adevar, caci oamenii cei mai capabili, care ar avea mijloace sa se aleaga prin judete, acum sa vad esclusi, si sansele raman sau pentru boierii cei mari, care au acolo creaturele lor, sau pentru niste giubelii, de la care nu putem astepta nimic. Cat as dori ca deodata cu comisarii sa poti veni in tara! Crez ca aceasta n-ar fi fara folos, caci, dupa cum zice poetu:
"Mult pot putinii buni impreuna.
Scrie-mi ce a facut si ce rola a judecat pe acolo junele Stirbei. Sa zice ca unchiul sau Bibescu nu l-a priimit, caci a mers impreuna cu Peret, ucigatorul lui. De va fi asa, apoi junele bei a aratat o mare lipsa de tact. Tati-so da mereu la mese si vizeaza la popularitate, dar lucru nu prinde. Caimacamul voieste sa-l imiteze, dar nu e indemanatec. Vaz pe unii din puternicii sai protectori foarte nemultumiti si caindu-sa de reazemul ce i-au dat. Sa asigura, intre altele, ca el ar fi cerut armie turceasca, neraspunzand de tinerea linestii in cursul lucrarilor divanului. Adevarat sa fie acest nou titlu la amorul natiii?
Scriu de la Paris ca s-a prins o adresa telegrafica catre Sutache, in care il intreaba ce a facut banii care i s-au dat la plecare-i ca sa faca sa vorbeasca gazetele in favor, caci pana acum citeste numai defaimari, care nu e de crezut sa fie platite de dansul. Uitasem sa-ti spui ca scrisoarea din 6 ghenar ar fi zabovit inca multa vreme la Polihroniadis, daca nu-mi spunea Gradovici despre dansa; prin urmare nu-mi mai scri prin acel negutator, ci sau prin Gradovici sau prin Balaceanu.
Doua jurnale au inceput in Bucuresti; cel mai nou subt redacsia nominala a lui C. Cretulescu; Balaceanu, Curcanu si altii lucrez la dansul. Vom vedea cum va merge.
Te salut





Scrisoare catre Ion Ghica (8 februarie 1857)


Aceasta pagina a fost accesata de 795 ori.
{literal} {/literal}