Scrisoare catre Ion Ghica (22 februarie 1851)

Scrisoare catre Ion Ghica (22 februarie 1851)

de Grigore Alexandrescu


Fevr. 22 (1851), Bucuresti


Prietene,


Scrisoarea din 19 ghenar am priimit-o  abia la 14 fevr. caci aducatorul a facut mult ocol pana a sosit aici, dupa cum imi spuse ex.-s. care mi-o dete; si era vreme sa soseasca, caci o tacere asa indelungata imi da drept a crede ca te-ai schimbat. Raspunde-mi dar mai des, chiar de nu ai avea alta samanta de vorba decat varietati de soiul care imi insemnezi. Apoi izbandele de tot felul ale lionilor rumani, patriotizmul si caracterul nepatat al d-lui I ... si companie nu sint obiecte de putin interes. Pacat numai ca oamenii incep a nu le da dreptatea ce oli sa cuvine, nestatornicie fireasca a lucrurilor si opiniilor omenesti!
Imi place mult viata ta cea orizontala, nargheleaua mareata: si caicul molatic si marturisesc ca daca nu as fi eu, as vrea sa fiu tu, adeca daca nu as fi lenes de Bucuresti, as vrea sa fiu lenes de Constandinopol. Aluzie istorica, dupa cum vezi, si care imi aduce aminte lauda ce fostul domn Bibescu facea despre d-lui marele logofot C. Cornescu, zicand ca este vrednic de admirat cum acest nobil patriot poate dormi orcand voieste si oriunde se afla. "Nu este nimic, maria-ta, raspunse un ascultator gras, dumnealui doarme numai cand sade jos, dar eu dorm d-a-n picerele si chiar cand umblu pe ulita."
Nu prea inteleg cum te arati asa putin au courant de aceea ce priveste desartarea provintiilor. Cuvintele daa Poarta ar cere si ar voi bine ma baga la banuiala; pe de alta parte vedem ca pe aici sa fac pregatiri de plecare si com ... ma incredinteaza ca ambasadorul rus a priimit porunca hotaratoare intru aceasta. Cat pentru gatirea turcilor este invederata si nu crez ca ar voi sa plece singuri.
Nu-mi mai vorbi de lucrarile senatului. Avusesem ocazie a cunoaste in parte capacitatea si integritatea unora din madularii sai; dar unite la un loc toate aceste inteligente mi s-au parut inalte ca muntele Acropolis (comparatie bironiena). Cand se discuta chestia pentru plata datoriilor, intelegi ca n-au lipsit a propune sa se vanza starile revolutionarilor si cel dintai nume care s-a pronuntat a avut cinstea a fi al tau. Stii ce rezultat a luat pricina datoriii si ca s-a hotarat sa se ia o a patra parte pe an din veniturile manastirilor inchinate si neinchinate; o noua zeciuiala de la proprietari si sateni si cate cinci la suta pentru mosiile cele fara clacasi. Chipul alegerii subtcarmuitorilor s-a modificat, lasandu-se drept de alegator numai nobililor proprietari care vor avea mosie cel putin de 30 stanjeni; acestia vor alege cate sase deputati dintre proprietarii fiecaria plasi, si acei deputati vor alege cate patru candidadti de subtcarmuitori, care sa aiba proprietate  de 250 stanjeni sau chezasie de 25 mii lei. Acum Senatul s-a inchis. Meseria mea de secretar pe pricopseala a incetat, si deocamdata nu am ce stiri sa-ti dau, ba inca ma mir ce intelegi cu buna mea pozitie, caci aceasta pozitie este acum cea mai neinsemnata din lume. Orcum, voi ingriji a-ti scri cele ce voi vedea si voi auzi. Cat pentru sigurantia corespondentii, socotesc ca o avem pe cate vreme comisarul va fi aici: pe urma vom vedea.
Aflai ca interesele tale aici nu prea sint bine ingrijite si ca locuitorii dupe mosii au inceput sa se mute, apasati fiind de arendasi si rau protejati. Ar fi de trebuinta sa oranduiesti un fel de epistat de credinta, care sa privegheze  a nu fi clacasii adusi la asemenea extremitate si sa alerge pentru dansii. Cat pentru a fi sprijinite reclamatiile lor, d. Steriadis, care sa afla la vornicie, este dispozat a face orce va putea, caci i-a vorbit si socra-ta in aceasta pricina, interesandu-sa negresit ca de lucru de zetre. Eu cred ca d. Grant, desi o fi priveghind en grand, dar n-are vreme a se ocupa cu asemenea amanunturi. Oricum, eu imi fac datoria a te instiinta.
Mi s-au dat din parte-ti niste versuri italienesti a le traduce, dar sa afla inca asa nepipaite precum  le-am priimit, intai pentru ca nu stiu italieneste, si apoi pentru ca dispozitiile in care ma aflu acum nu ma iarta a ma ocupa de nici un fel de lucru si inca mai putin de poezie.
Gata a inchide scrisoarea, auzii ca ministeriul englezesc s-a schimbat, ca Palmerston a cazut. Cine stie ce directie au sa ia lucrurile Evropii si cate nadejdi au sa caza in apa.
Multe inchinaciuni vrednicei tale sotii,
Gr.




Scrisoare catre Ion Ghica (22 februarie 1851)


Aceasta pagina a fost accesata de 709 ori.
{literal} {/literal}