Scrisoare catre Ion Ghica (8 iulie 1852)
de Grigore Alexandrescu
8 iulie 1852, Bucuresti
Iubite prietene,
Ca sa-ti dovedesc cat sint de bine priimite escuzele imi faci prin scrisoarea din pentru indelungata-ti tacere, si ca sa vezi ca ai in mine un vrednic imitatorf al ienei ce te stapaneste, as fi lasat sa treaca multa vreme pana sa-ti raspund. Daca imprejurari politice de o mare importanta nu ma silea sa-mi schimb hotararea ca sa-ti vestesc ca s-a aruncat de curand pe apa Cismegiului, miniatura unui vas numit de vapor ce umbla fara abur si care poarta scris in litere de aur stralucitul nume: Iancu Bibescu! Nemurire platita cu 200 galbeni. Si fiindca ne este vorba de ministrul instructiii, care nu stie carte, afla ca el a plecat dimpreuna cu Iancu Manu si spatarul Herescu spre intampinarea imparatului Austriii la Ermanstad. Inchipuieste-ti cat trebuie sa raza bietul neamt, vazand starea fizica si intelectuala a ministeriului nostru: negresit el trebuie sa ne ia de urangotani. Pacat ca lipseste dintre ei Arghiropolu, caci prezenta lui ar fi o dovada invederata pentru chesarul ca dreptatea este (dupa cum sa cuvine) oarba in Tara Romaneasca. Voda a plecat in vizitatia judetelor si este de crezut ca sa va intalni si el, din intamplare, cu imparatul. Dar pana a nu pleca, m.s. a asistat la examene sau mai bine la impartirea premiurilor, de la care nu poti intelege nimic. Cuvinte si iarasi cuvinte din partea profesorilor si din partea domnului. Mi-a placut cuvantul printului rostit la scoala militara unde au manevrat foarte frumos niste copii de cate 12 ani. Acel cuvant poruncea dar copiilor de a sa feri ca de foc de imaginatie, facultate cu totul netrebuincioasa mai ales la militarii care nu trebuie care trebuie sa gandeasca decat la pusca! Cuvinte vrednice de Frederic cel Mare.
Serban Belu a tras o strasnica bataie domnitei Stirbei, sotiii sale, care a fugit pe jos la tati-so. Dar dupa cateva zile si dupa ce a ras lumea indestul s-au impacat iar, ca sa o bata din nou.
Scumpul d-tale var, Niculache Cretulescu, insoteste pe doamna Stirbei in voiajurile sale de sanatate. Aceste jertifiri patriotice ii aduc pe tot anul cate un rang si cate o gratificare.
Pacat ca s-a umplut foaia caci ti-as mai fi scris multe minuni.
Al tau
Scrisoare catre Ion Ghica (8 iulie 1852)
Aceasta pagina a fost accesata de 1720 ori.
